Ieri am primit un cadou. N-a fost Zâna Măseluţă ci un coleg de-al domnului Godină. Mi-a înmânat, în timp ce ne îndreptam către „domeniile T”, un voucher de -125 lei şi două punctuleţe roşii de bună purtare.
66 km/h în localitate, la Teliu. 66. O fi vreo notă de plată de pe vremurile în care ascultam Iron Maiden, „The Number Of The Beast”. Una în formă diluată, cu un 6 lipsă.
Eram toţi cinci în maşină aşa că cei mari m-au abordat imediat:
„Tata, de ce te-a oprit domnul poliţist?”
„Am mers prea repede. Am luat o amendă.”
„Şi mai mergem la Vintilă Vodă?”
„Mai mergem.”
„Domnul acesta poliţist nu este de treabă?”
„De ce zici asta?”
„Pentru că nu te-a iertat ca cel de anul trecut care nu ţi-a luat carnetul.”
Ce-i drept anul trecut am avut parte de un agent mai îngăduitor. 130 pe un tronson din apropiere de Comarnic cu limitare la 70.
„Ştiţi de ce v-am oprit?” mă întreabă agentul de la Comarnic.
„Din păcate da.”
„Trebuie să vă reţinem carnetul pentru viteză.”
„Asta e.” zic. „Am comis-o, nu am ce comenta”
Au trecut atunci vreo cinci minute în care m-am gândit cum voi merge la muncă cu taxiul sau cu autobuzul. Ştiu că la un moment dat chiar încercam să iau partea bună a lucrurilor „o să mai citesc şi eu câte ceva pe autobuz” … „Şi dacă nu prind loc?…ştii că din vremea liceului te durea spatele dacă stăteai agăţat de bară mai mult de 20 de minute” … „Asta e, iei taxiul. 20 de lei pe zi, timp de 3 luni… Mă-sa de treabă”.
Am avut însă noroc. Agentul, un domn cu mustaţă, pe la vreo 50 de ani, s-a lăsat probabil înduplecat de faptul că N s-a trezit în clipa în care am deschis geamul şi a început să urle ca din gură de şarpe.
„Ştiţi că aveţi carnetul expirat?” Am făcut ochii cât cepele. Asta îmi mai trebuia. Evident că nu ştiam.
„Vă reţinem carnetul pentru că este expirat dar aveţi grijă cum mergeţi de acum încolo”.
I-am mulţumit omului şi lui N care mi-a salvat coloana de autobuz sau bugetul de taxi.
La Teliu însă, N nu s-a mai trezit şi n-a mai plâns când trebuia.
„Domnul poliţist îşi face datoria” le-am spus pasagerilor mei din spate.
„Nu am ce să-i reproşez. Tata a încălcat legea şi sunt amendat pentru asta.”
N-am bombănit niciodată vreun agent atunci când am călcat pe bec deşi am colectat, în medie, câte unul, două radare pe an. Toate întemeiate. Nici nu m-am căciulit vreodată pentru înduplecare. Nici nu am plecat în trombă, trimiţându-l la origini pe cel care-şi făcea datoria. Prostia şi fudulia trebuie taxate.
Cu atât mai mult nu am avut impulsul de o face ieri, cu copiii în maşină. Dacă ai greşit trebuie să-ţi asumi treaba asta şi, dacă e nevoie, trebuie să plăteşti pentru greşelile făcute. Nu-i vorba de obedienţă oarbă în faţa sistemului şi a regulilor. Orice poate fi pus sub lupa criticii şi orice sistem este perfectibil. Uneori chiar trebuie să lupţi împotriva lui. Dar asta e o cu totul altă discuţie.
Cred cu tărie că vesticii sunt… vestici, nu pentru că ar avea o genă a civilizaţiei în ei ci pentru că acolo plătesc din greu atunci când calcă strâmb.
Mâine dimineaţă ne întoarcem spre casă. Sper să nu-mi revizuiesc postarea pentru a corecta media indicată mai sus.