Internetu´ nu mă vrea poet. O fi știind el de ce. Blogu’ meu lansat de curând pe gandesc.eu primește mai puțini cititori (ca să nu mai vorbim de like-uri) decât postarea mea cu cârnații. Avastu’ mă denigrează și-mi sperie și-așa puținii potențiali vizitatori spunându-le că situl meu nu este sigur (i-am contactat/înjurat și mi-au spus să îmi schimb DNS-ul). Familia nu mă mai primește acasă (când suni la interfon – oprit cei drept – la ora 23:30 nici nu e de mirare. A trebuit să mă reîntorc la muncă pentru a recupera cheile). Sunt premisele suficiente pentru a putea spune că am avut o zi proastă.
Şi totuşi azi am muncit mai bine de 14 ore (promit că nu se va mai repeta prea curând) alături de nişte oameni inteligenţi şi pasionaţi. Şi a meritat fiecare minuţel. Am recuperat pointerii din păpuşoiul memoriei, i-am îndesat bine, iar oracolul de pe microcontroller prezice viitorul virtual mai precis si mai repede decât în Matrix.
Bravo copii, vă ştiţi voi care sunteţi.
GOOD JOB!
PS: Şi dacă nu mai puteţi de nerăbdare până rezolv eu cu DNS-ul puteţi intra pe gandesc.eu de pe mobil. De acolo merge sigur.
[republicat de pe FB]